Rapiditatea cu care societatea absoarbe și plăcerea cu care înghite pe nemestecate informația despre vină, vina celuilalt, a celui de lângă tine, a devenit în din ce în ce mai extinsul „sat global” în care trăim o formă de existență.
La început, duhul pașnic al confuziei născătoare de dulce relaxare plutea peste pădurea nesfârșită. Verde, întrepătrunsă de fuioare de ceață...
Nu, nu despre procesele complexe care asigură viul într-un organism trăitor (uman în cazul de față) este vorba, ci despre mișcarea japoneză din arhitectură, de pe la jumătatea secolului trecut, sau cel puțin despre cum o vede unul dintre personajele ultimelor două spectacole ale lui Theo
Un teatru de artă, pe teme de actualitate, un teatru-comunitate, într-un cartier din București, dezvoltat din ceea ce Teatrul Masca a oferit în ultimii 30 de ani, dar mergând într-o cu totul altă direcție. Cam asta ar fi, pe scurt, ceea ce-și propune regizoarea Catinca Drăgănescu, noul ma