Iliria lui Cristi Juncu nu seamănă cu nicio altă Ilirie pe care am văzut-o pe scenă. Nu doar pentru că este o construcție postmodernă, un spațiu care înghite posibile Ilirii care au traversat secole, un spațiu în care se amestecă idei, lumi, universuri, un spațiu fluid, în care țărm
Ce ai face dacă te-ai confrunta cu o boala degenerativă care în câțiva ani te duce la o moarte sigură și chinuitoare, iar singura posibilitate de salvare este să ți se șteargă din memorie exact anii în care ai cunoscut-o pe ființa care e jumătatea ta?